Donald Trump pune sub semnul întrebării solidaritatea aliaților în fața amenințării iraniene. Într-o declarație fermă făcută luni, președintele american și-a exprimat nemulțumirea față de răspunsul fragil al unor parteneri strategici la cererea SUA de a forma o coaliție navală.

Într-o declarație tăioasă susținută luni la Casa Albă, președintele american Donald Trump a criticat dur „lipsa de entuziasm” a unor aliați strategici față de solicitarea SUA de a forma o coaliție navală în Strâmtoarea Ormuz. Mesajul liderului american a vizat direct statele care, deși beneficiază de protecția militară a SUA de decenii, ezită acum să trimită nave de luptă pentru a asigura libertatea navigației în fața amenințărilor iraniene.

Recunoștință vs. Reticență: Trump amenință viitorul NATO

Donald Trump a adoptat un ton tranzacțional, amintind aliaților de sprijinul militar constant oferit de Washington de-a lungul anilor. „De 40 de ani vă protejăm, iar voi nu doriți să vă implicați în ceva foarte minor”, a reproșat președintele, subliniind că așteaptă o implicare rapidă și fermă.

Presiunea nu este doar retorică; Trump a plusat cu amenințări privind „consecințe foarte grave pentru viitorul NATO” în cazul în care țările membre refuză să contribuie la securizarea acestei artere vitale pentru comerțul mondial cu energie. Deși a evitat să dea nume, invocând dorința unor state de a nu deveni „ținte”, președintele a sugerat că Franța, prin vocea lui Emmanuel Macron, ar fi dispusă să ajute, lista oficială urmând să fie anunțată de secretarul de stat Marco Rubio.

Berlinul și Londra spun „pas”: „Nu este războiul nostru”

În ciuda presiunilor de la Casa Albă, nucleul european al NATO a reacționat cu un refuz categoric. Germania, prin ministrul Apărării, Boris Pistorius, a pus sub semnul întrebării logica unei astfel de misiuni: „Cum se așteaptă Donald Trump ca o mână de fregate europene să facă în Strâmtoarea Ormuz ceea ce puternicele forțe navale americane nu pot face?”. Pistorius a tranșat disputa, afirmând sec: „Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”.

Regatul Unit și Japonia s-au raliat poziției de rezervă, excluzând pentru moment orice implicare sub umbrela NATO sau a unei coaliții conduse de SUA, în ciuda faptului că apelul lui Trump s-a extins până la China, Coreea de Sud și Japonia – țări dependente de petrolul care tranzitează zona.

Teheranul neagă blocada, dar avertizează forțele străine

De cealaltă parte, Iranul încearcă să plaseze responsabilitatea blocajului pe umerii Washingtonului și ai Tel Avivului. Ministrul de externe iranian, Abbas Araghci, a asigurat că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă, însă traficul este paralizat de teama petrolierelor de a fi prinse la mijloc în conflictul declanșat pe 28 februarie.

Cu toate acestea, avertismentul Gărzilor Revoluționare rămâne în picioare: orice navă cu legături către SUA, Israel sau susținătorii acestora devine o țintă legitimă în strâmtoare. Până în prezent, cel puțin 16 nave au fost deja atacate în apele Golfului, transformând regiunea într-un teatru de operațiuni extrem de volatil, unde prezența fiecărei nave militare suplimentare ar putea reprezenta fie un factor de descurajare, fie scânteia unei conflagrații totale.

Sursa: realitatea.net

Sursa: ARQ