Falcă: PSD a dat jos guvernul ca să oprească reformele

Falcă a declarat că PSD a răsturnat guvernul de coaliție nu pentru că ar fi avut o soluție alternativă, ci exclusiv pentru a opri reformele din aparatul public, în condițiile în care România cheltuiește 90% din veniturile statului pe salarii și pensii.

Potrivit acestuia, situația bugetară actuală are rădăcini în acordul semnat de fostul prim-ministru Marcel Ciolacu la Bruxelles, în octombrie 2024. Acel document prevedea creșterea veniturilor fiscale cu 1,1% din PIB — prin majorarea TVA și a accizelor — și înghețarea pensiilor și salariilor pentru doi ani. „Politicienii știau din octombrie 2024 că vor crește TVA-ul și accizele", a spus Falcă, explicând de ce niciun politician nu a dorit inițial funcția de prim-ministru: asumarea acestor măsuri impopulare era garantată.

Falcă a descris cum coaliția a funcționat în primele zile — creșterile de taxe au fost adoptate în zece zile — dar a început să se destrame în momentul în care discuțiile au vizat reducerea cheltuielilor din aparatul central și local, respectiv reformarea companiilor de stat. „Comportamentul PSD a fost altul", a spus el, adăugând că partidul a ales să oprească guvernul exact când reformele atingeau interesele sale directe. „PSD a dat jos un guvern doar ca să oprească continuarea reformelor", a conchis Falcă.

Un alt argument adus în dezbatere privește dimensiunea aparatului bugetar. România are aproximativ 1,4 milioane de angajați în sistemul public, ceea ce înseamnă 100 de bugetari la mia de locuitori, față de media europeană de 65. Falcă a legat această supradimensionare de eșecul digitalizării: deși Uniunea Europeană a alocat fonduri pentru transformarea digitală a administrației, România nu le-a folosit eficient, tocmai pentru că digitalizarea ar fi redus numărul de posturi. Consecința este acum mai gravă decât o simplă risipă de bani: în noul ciclu financiar european 2028-2034, UE va finanța introducerea inteligenței artificiale în administrație, iar România, neavând infrastructura digitală de bază, riscă să nu poată accesa aceste fonduri.

Falcă a semnalat și o ruptură structurală în accesarea banilor europeni la nivel local: Uniunea Europeană alocă fonduri reduse comunităților cu mai puțin de 3.000 de locuitori, iar România are peste 2.000 de localități sub acest prag. „Ruptura dintre dezvoltarea unui oraș și, la treizeci de kilometri, dezvoltarea unei comune sub trei mii de locuitori — aceasta trebuie rezolvată", a afirmat el.

„Nu trebuie să dăm vina unii pe alții, ci să muncim. Totul este deja inventat — noi trebuie doar să adaptăm soluțiile la sistemul din România", a declarat Falcă, anunțând că urmează să lanseze o carte intitulată „Societate vie. România 2035. Ordine în țară, ordine în stat", aflată în prezent la tipografie.

Sursa: TvArad